Raportul anual de analiza EUGROPA pentru pietele europene a hartiei

Tipografiile mari, ca Infopress, Megapress, EDS, G.Canale, Arta Grafica etc. acopera aproximativ 80% din segmentul tiparului offset, piata care depaseste, potrivit raportului, 150 milioane Euro. In acelasi timp este amintit si trendul ascendent al segmentului de piata reprezentat de tiparul digital si cel flexografic – piata care desi are o crestere moderata începe, putin cate putin, sa se dezvolte.

Nici implicatiile crizei economice asupra industriei poligrafice romanesti nu sunt trecute cu vederea de studiul Eugropa – raportul accentuand faptul ca venirea crizei i-a prins pe multi din tipografi in plin proces de expansiune, cu credite si leasinguri pentru spatii si utilaje mai mari.

Conform aceluiasi raport – ale carui informatii foloseste date si informatii preluate dupa toate probabilitatile de la institutiile de statistica si merchantii locali – in Romania functioneaza 1476 de tipografii, dintre care 478 (33%) sunt în Bucuresti.

Consumul total de hartie, estimat pentru Romania la 30 kg/locuitor, este inferior mediei consumului altor state din Europa, al carui procent este de peste 70 kg/locuitor.

Dintr-un numar de 14 merchanti, 6 nume importante domina piata de hartie si carton (Antalis, Papyrus, Agressione, Europapier, RPD, Augusta).

Orice situarie instabila, cum este actuala criza, aduce noi oportunitati, posibilitatea de rasturnari de situatii care pareau de neceonceput in perioade de normalitate. Pot aparea noi lideri de piata, in timp ce alte firme, fara o conducere competenta, pot intra în picaj. Interesant de observat care va fi structura pietii peste cativa ani. 

Note:

*achizitiile de tip indent presupun livrarea marfii de la fabrica direct la client, merchantul acţionanad doar ca un mijlocitor.  

Sursa datelor si ilustratiilor: EUGROPA, Annual Review 2008.

Autor: Mihaela Amzar

Aparut in revista Print Magazin, iunie 2009

Piata hartiei din Romania este un domeniu care, desi nu prezinta evolutii spectaculoase, poate constitui un barometru pentru industria poligrafica. Dar, pentru reusi sa-ti faci o parere despre evolutia pietei de profil din tara ai nevoie de rapoarte specializate bazate pe informatii relevante. Cautand pe internet diverse informatii despre piata locala a hartiei am descoperit intamplator de existenta chiar a unei Asociatii a Merchantilor de Hartie din Romania – organizatiei pe care nu am reusit sa o contactez la nicio adresa. Legat de acest demers, trebuie sa amintesc din start un lucru foarte important: am aflat de existenta acestei asociatii nu de pe vreun site romanesc sau din vreun material de prezentare ci prin intermediul Asociatiei Europene a Merchantilor de Hartie (EUGROPA), organizatie la care se pare ca a aderat si enigmatica asociatie romaneasca.

Pentru ca este o organizatiei care se respecta, EUGROPA intocmeste anual un raport de analiza a evolutiei pietei hartiei la nivel european si, specific, pentru fiecare din cele 20 de tari care au reprezentare în aceasta organizatie. Un raport usor de inteles, cu informatii concentrate, suficiente pentru ati face o idee generala despre ceea ce se intampla pe piata hartiei dintr-o anumita tara europeana. Prin amabilitatea secretariatului EUGROPA am reusit sa intru in posesia raportului de analiza pentru anul 2008 – raport asupra caruia ma voi referi în continuare.

Inca din start, raportul EUGROPA se remarca prin profesionalismul analizei lucide si echidistante a climatului politic si a mediului macro-economic romanesc – elemente de care depinde, nolens-volens, si evolutia pietei hartiei si a poligrafiei. Lasand la o parte detaliile de ordin politic enuntate în prima parte, raportul remarca faptul ca situatia economica din Romania a avut parte de schimbari profunde în 2008 si 2009, anul trecut debutand si continuand cu o crestere a sectorului de print care parea a nega criza economica mondiala. S-au înregistrat cresteri de 7-10% în domeniul merchantingului de hartie si de pana la 20% în print. Insa, deprecierea abrupta în ultimul trimestru a cursului Leu/Euro, a desfiintat practic profiturile realizate pana atunci. În plus fata de aceasta situatie, piata hartiei a suferit o alterare accentuata a marjei de profit, mult sub nivelul suportabil. Parte din aceasta situatie este cauzata de majorarea costurilor la furniziori si a cheltuielilor operationale (salarii, energie, finantare) insa nu în ultimul de presiunea concurentiala venita din partea noilor intrati pe piata de profil (n.r. Papyrus) a caror oferte deosebit de agresive sunt bazate pe preturi mici si termene de plata la limita incredibilului.

Producatorii de hartie din Asia au intrat pe piata romaneasca cu oferte foarte atractive. Convingandu-i pe acei merchantii care nu fac parte din familia vreunui producator de hartie european sa isi mai ajusteze veniturile oferind spre vanzare aceste hartii – in unele cazuri, pretul cu care hartia din Asia este vanduta catre tipografii fiind sub  pretul de achizitie a hartiei produsa in Europa. Dezavantajele acestora sunt timpii de livrare mari, lipsa disponibilitatii furnizorilor de a plati compensatii pentru eventualele probleme de calitate si lipsa certificarilor, conditii obligatorii pentru licitatii sau solicitate de unii clienti.

O problema grava evidentiata de raportul Eugropa, este dificultatea cu care merchantii din Romånia isi recupereaza banii din piata – situatie generata în mare parte de obisnuinta clientilor cu limite de creditare foarte mari si termene de plata lungi, care pot depasi frecvent 120 de zile. In conditiile crizei economice actuale costurile de finantare a merchantilor au crescut, ceea ce duce la o presiune sporita pentru micsorarea termenelor de plata catre niste valori decente. Insa, asa cum remarca si specialistii asociatiei europene, o revenire la termene de plata mai decente si rezonabile este dificil de realizat.

Piata de hartie specifica merchantior (vanzari din stoc si indent*) este estimata la 140-150 milioane Euro pentru 2008, reprezentand aproximativ 1,1% din piata europeana de profil. Pentru anul acesta se estimeaza o scadere a pietii, datorita contractiei multora din sectoarele economice, a micsorarii bugetelor de publicitate. Încercarile perpetue ale producatorilor de hartie de a ridica preturile vor duce la o crestere a apetitului pentru hartia din Asia. 

Structura pietei tipografice

Tipografiile mari, ca Infopress, Megapress, EDS, G.Canale, Arta Grafica etc. acopera aproximativ 80% din segmentul tiparului offset, piata care depaseste, potrivit raportului, 150 milioane Euro. In acelasi timp este amintit si trendul ascendent al segmentului de piata reprezentat de tiparul digital si cel flexografic – piata care desi are o crestere moderata începe, putin cate putin, sa se dezvolte.

Nici implicatiile crizei economice asupra industriei poligrafice romanesti nu sunt trecute cu vederea de studiul Eugropa – raportul accentuand faptul ca venirea crizei i-a prins pe multi din tipografi in plin proces de expansiune, cu credite si leasinguri pentru spatii si utilaje mai mari.

Conform aceluiasi raport – ale carui informatii foloseste date si informatii preluate dupa toate probabilitatile de la institutiile de statistica si merchantii locali – in Romania functioneaza 1476 de tipografii, dintre care 478 (33%) sunt în Bucuresti.

Consumul total de hartie, estimat pentru Romania la 30 kg/locuitor, este inferior mediei consumului altor state din Europa, al carui procent este de peste 70 kg/locuitor.

Dintr-un numar de 14 merchanti, 6 nume importante domina piata de hartie si carton (Antalis, Papyrus, Agressione, Europapier, RPD, Augusta).

Orice situatie instabila, cum este actuala criza, aduce noi oportunitati, posibilitatea de rasturnari de situatii care pareau de neceonceput in perioade de normalitate. Pot aparea noi lideri de piata, in timp ce alte firme, fara o conducere competenta, pot intra în picaj. Interesant de observat care va fi structura pietii peste cativa ani. 

Note:

*achizitiile de tip indent presupun livrarea marfii de la fabrica direct la client, merchantul acţionanad doar ca un mijlocitor.  

Sursa datelor si ilustratiilor: EUGROPA, Annual Review 2008.

Print Media Academy apara tiparul cu armele marketingului si publicitatii

“The Strengths of Print for Brand and Corporate Communication”, studiul realizat în 2008 de Print Media Academy apartinand Heidelberger Druckmaschinen AG împreuna cu Faculty of Advertising and Marketing Communication a Universitatii Media din Stuttgart, este un excelent instrument de studiu al impactului avut de print în mixul de media publicitar. Complexitatea lucrarii reflecta o actiune bine gandita si pozitioneaza Print Media Academy ca avanpost al apararii si promovarii unui domeniu indispensabil: tiparul.

Publicat in Print Magazin, iunie 2009

Folosind un spectru larg de instrumente specifice cercetarii calitative si cantitative de marketing – integrand inclusiv rezultatele unui focus grup organizat la Universitatea Media din Stuttgart pe 58 de subiecti – precum si o serie de analize comparative de media, studiul întrece in complexitate multe din lucrarile publicate de marii jucatori din publicitate, media si marketing.

Fara a ocoli vreun aspect sensibil, autorii reusesc sa faca o expunere analitica obiectiva a tuturor zonelor de interes în care printul este folosit ca mijloc de comunicare. Trendurile, avantajele si punctele slabe ale print-ului în relatie cu alte vehicule media, demonstrarea relatiei simbiotice pe care printul, televiziunea si Internetul o are în maximizarea efectelor unui mesaj – transforma aceasta brosura de 64 de pagini intr-un instrument indispensabil pentru factorii de decizie din marketing si agentiile de media, oamenii de creatie din publicitate si print-buyeri.

Baza stiintifica a acestui are ca fundament un volum considerabil de informatii si date selectate dintr-un numar foarte mare de studii si rapoarte – cu referire doar la piata germana – publicate de institute de cercetare de marketing, asociatii profesionale, universitati si grupuri de presa precum: TNS, IMAS International, Bauer Media Akademie, Gruner + Jahr, VDZ (Verband Deutscher Zeitschriften Verleger – Asociatia Editorilor Germani de Reviste), Axel Springer AG etc. Pentru alcatuirea documentatiei de baza autorii au cercetat nu mai putin de 80 studii, selectate pe principiul relevantei, accesibilitatii gratuite si actualitatii datelor. Dupa analizarea acestui fond de informatii si aplicarea principiului lui Pareto* (regula 80/20), au fost selectate 19 studii cu relevanta maxima.

Desi realizat cu sprijinul Heidelberg, studiul nu se adreseaza tipografilor. Nici nu ar avea de ce… Destinat oamenilor de marketing si media studiul este asezonat cu o pleiada de tabele comparative, analizele din capitolele “Privire de ansamblu asupra folosirii media”, “Analiza comparativa pentru media tiparita, Tv si Internet” si “Impactul printului in mixul de media” reusind sa convinga si cel mai îndaradnic planner de media sau om de strategie de puterea si eficienta comunicarii tiparite.

Pentru mai multa credibilitate, autorii integreaza si esenta concluziilor formulate in cadrul mesei rotunde cu titlul “Viitorul tiparului” organizata în ianuarie 2008 împreuna cu experti germani din domeniul tiparului, publicitatii, editurilor si IT-ului. Citez cateva din concluzii: “Media tiparita va continua sa fie si în viitor o componenta indispensabila a mixului de media. Acum, in era Web 2.0, nu se poate vorbi despre declaratii de razboi între diferitele tipuri de media, ci mai degraba de exploatarea avantajelor noilor oportunitati.”

Incheierea studiul face o serie de recomandari concrete, ierarhizate pe trei niveluri de actiune:

Recomandarea 1:
Folositi tiparul ca agent textual – in special atunci cand este necesar sa comunicati mesaje complexe. Pentru ca printul informeaza, este contextual, multiplica si consolideaza mesajul;

Recomandarea 2:
Folositi tiparul ca vehicul publicitar – mai ales atunci cand intentionati sa atingeti grupuri tinta cu inalte asteptari. Deoarece printul are un efect activator la nivel emotional de-a lungul frontierelor socio-demografice; atinge o audienta formata din consumatori cu putere de cumparare considerabila – a caror afinitate pentru comunicarea tiparita este înca puternica; este credibil – fapt care face ca reclama tiparita sa aiba un efect confirmat;

Recomandarea 3:
folositi printul împreuna cu alte vehicule de media pentru a intensifica impactul comunicarii publicitare. Pentru ca print-ul are puterea de a compensa punctele slabe ale altor media; conduce la o “decelerare” a receptarii informatiei, facand-o mai intesiva si de durata; este un suport pentru branding-ul sistematic.

Ce mai fac altii?
Initiativa Print Media Academy nu este un exemplu izolat în peisajul campaniilor pro-print puse in scena de industriile poligrafice din întreaga lume, chiar in curtea “dusmanului” – internetul. La nivel european tiparul este promovat prin intermediul site-ului www.printpower.eu – un fel de barometru al ini]iativelor pro-print. În Germania, site-ul www.print-wirkt.de – unul dintre cele mai convingatoare – promoveaza obiectivele VDZ (Asocia]ia Editorilor Germani de Reviste). Nici industria grafica suedeza nu se lasa mai prejos si sustine tiparul prin intermediul site-ului www.powerofprint.se.

Umar la umar cu tipografii, producatorii si merchantii de hartie promoveaza atat tiparul cat si hartia – ca substrat ideal pentru comunicare si ca material 100% reciclabil. De partea Albionului, Asociatia Nationala a Merchantilor de Hartie (NAPM) a lansat site-ul www.twosides.info a carui strategie se bazeaza pe conceptul “There are two sides to paper”. O comunicare simpla si concentrata care demonteaza 7 mituri despre hartie. Exemplele pot continua cu alte actiuni initiate de industria hartiei din mai multe tari europene, dintre care amintesc: www.graciaspapel.es (Spania), www.lepapier.fr (Franta).

Ce fac romanii?
In afara unei campanii neconvingatoare derulata de BRAT (Biroul Roman de Audit al Tirajelor) la cererea publicatiilor membre (si cotizante) ale biroului, romanii nu fac nimic pentru a promova domeniul tiparului. Incapabili pentru a raspunde unitar si coerent tendintei din ce in ce mai accentuate a agentiilor de publicitate si a marketerilor de a exclude comunicarea tiparita din mixul de media, romanii planteaza arbori si promoveaza comunicarea digitala cot la cot cu diverse ONG-uri visand la cai si copaci verzi. Divizati si dezinteresasi genetic sa tragem la aceeasi caruta, ne vom trezi în fata Agentie de Somaj aplaudand la unison prosperitatea audio-vizualului si influenta alienanta a Internetului.

In rest, dati print si de la capat!…

*Regula lui Pareto – principiu formulat initial de economistul italian Vilfredo Pareto (1848 – 1923) si preluat în 1941 de Joseph Moses Juran (cercetator si consultant international in teoria managementului de origine romana, 1904-2008), pentru a sublinia teoria managementului calitatii (80% dintre consecinte sunt provocate de 20% dintre cauze).

Bloguiala – de la “misionar” la “capra”

Ma zgaiesc la tot felul de bloguri de limba romana incercand sa ma dumiresc despre una si alta. Nu sunt adeptul robinetului deschis pentru tot ce-ti trece prin scufie – asa cum nu sunt nici partizanul blogurilor de companie, corporate, care mustesc de PR-isme ieftine aruncate in pagina ca flegma de smecher in statia de tramvai.

Si uite asa mi s-a pus pata pe blogurile corporate. Apopos, nu crezi ca suna aiurea “blog corporate”?  Imi suna chiar a pleonasm… Pentru ca nu pricep nici in ruptul capului de ce dracu mai faci un efort sa deschiz blog cand nu faci decat sa postezi “intr-un limbaj fun si prietenesc” comunicatele de presa, pe care oricum le pui si pe site-ul companiei. Sau iei niste statistici si le dai condensat in “post”… Nu vreau sa enumar toate dementele la care recurg duduile si flacaii responsabili cu administarea acestei noi jucarii. Afirm cu mana pe mouse ca astia chiar atenteaza la siguranta limbii romane si fac de rusine maseria numita Public Relations. Pe care meserie oricum au adaptat-o sa incapa in albia Dambovitei.

In al doilea rand sunt siderat de cenzura cu care aceste blog-uri “corporate” iti faulteaza orice parere contrara pozitiei oficiale a companiei. Daca ti se face sa ai blog trebuie a accepti si alte pozitii decat cea preferata. De multe ori chiar tre’ sa mai stai si capra nu doar sa te lafai in cea a misionarului… Sigur, in pozitia capra nu mai poti tine si cearceaful pe tine si iti vei expune toata goliciunea – paroasa, osanzoasa sau eu mai stiu cum esti sau sunteti cu adevarat. 

Blogul este ca o fereastra intre tine si lume. Daca nu vrei sa priveasca nimeni la ce faci inchide-o… Si blogul.

Print si de la capat… Inceputul

Ti se pare ca putem vorbi despre senzatia tactila pe care ti-o dau bitii sau kilobitii care stau in spatele textelor si imaginilor de pe ecran?…
Sau ca am putea mirosi un cod ASCII ca pe o cerneala de tipar proaspat trasa pe rotativa?… Te intreb si atat. Asta fac eu pe aceasta pagina fara fibra de celuloza. Raspunsurile mi le dau singur continuand sa ma joc in fiecare zi cu hartia, cu cartonul si cu cerneala de tipar.
Am hotarat sa deschid un blog nu pentru ca e la moda, sau pentru ca mustesc de frustrari personale sau profesionale, ci pentru ca, la fel ca multi dintre semeni mei, nu am timp. Incerc sa lungesc ziua pana inspre ziua si sa mai arunc cate-o provocare sau subiect interesant despre design, creativitate si productie grafica. Si, ca sa nu ne tampim, despre viata in general.
Pentru inceput ajunge… Ma duc sa caut, pana nu adorm, niste briz-brizuri prin nu stiu ce cutii. Maine vreau sa fac niste martisoare uschite impreuna cu fiul meu cel mare… Sau si de martisoare ati uitat?!…